Make Democracy Great Again

By February 9, 2017Blog

Democrația. Ce este? Pericle numea Atena democrație pentru că “administrația sa îi favoriza pe cei mulți, nu doar pe câțiva anume”. Mai aproape de vremurile noastre, J.S. Miller afirma că “democrația este guvernarea întregului popor de către tot poporul”, unde majoritatea  domină prin votul său. Felul în care cetățenii își exercită puterea – direct sau prin reprezentanți – a născut în sec. al XVIII-lea distincția dintre democrație și republică sau “democrație directă” și “democrație reprezentativă”, care marchează diferențele dintre sistemul antic și cel contemporan. Astăzi democrația constituțională tinde să devină reprezentativă, iar puterea cetățenilor să fie exprimată prin vot universal.

Sursă: Adam Grant

Evaluarea democrației îmbracă mai multe forme decât chiar semnificațiile ei: de la de la cea mai “tolerantă și mai rea” formă de guvernământ, până la cea mai puțin eficientă dintre formulele acceptabile, “ideal politic”, “întruchiparea justiției”, “scopul progresului politic”. Platon (Omul politic) susține că democrația are două fațete, implicând guvernarea “prin lege sau în absența ei”. În Republica însă, plasează democrația ca unică alternativă a tiraniei. Alexis de Tocqueville (Democracy in America): ”nicio noutate nu m-a șocat mai mult în timpul șederii mele în America mai mult ca aplicarea principiului egalității depline.” În accepțiunea lui Tocqueville, inima democrației este egalitatea și nu libertatea.

Limitările democrației. În toate timpurile este o chestiune de leadership și de nevoie de a obține serviciul politic al celor mai buni oameni, fără a încălca prerogativele politice ale celorlați. Ceea ce trăim în aceste zile e un rezultat al incapacității membrilor societății de a-i selecta, propune și susține în funcții de conducere pe cei mai buni dintre noi.

Ziceați că vreți o revoluție?

Dacă la nivel de “cetate” lucrurile par să fi prins un contur, să existe o înțelegere comună a ceea este democrația și cum se practică, a beneficiilor pe care le aduce membrilor societății, aplicarea principiilor democratice în formele de organizare economică este încă în faza de pionierat. Dincolo de modelul de business curent, ierarhic și convențional, moștenit de mai mult de un secol, mijesc zorii unei noi paradigme manageriale, cu teorii și modele noi și revoluționare, care par să devină normă într-un viitor pe care îl creăm împreună. Exemple de viabilitate care au ales acest mod nou de conducere, exponente a noului val sunt organizații importante, ca Whole Foods, Zappos, Ben and Jerry’s, L.L. Gore, Semco sau Buurtzorg; ele sunt doar vârful icebergului care ar putea scufunda modelul clasic de business – noua paradigmă organizațională pentru o nouă economie.

Sursă: Pinterest (Paris, mai 1968 – The Revolution that never was)

Cum trecem de la societate, la organizații ai căror angajați provin din națiuni diferite, guvernate de diverse modele democratice?

Experiențele de guvernare diferite, trăite de angajați din țări diferite conduc la sublimarea modelului democratic după care se conduce organizația. Secretul constă în transformarea culturală și supremația valorilor. Traci Fenton, fondatoarea WorldBlu și a modelului Freedom at Work, ne propune un set de zece principii care ajută de douăzeci de ani oganizațiile din sectorul privat sau ONG să comute de pe modelul de conducere bazat pe frică, pe cel bazat pe libertate.

Modelul Freedom at Work impactează cultura, operațiunile, produsele și serviciile, și managementul—cele patru elemente fundamentale ale oricărei organizații.

Efectele au implicații majore:

  • O gândire bazată pe libertate caracterizată pe o perspectivă expansivă și incluzivă, mai degrabă decât pe control și frică. Ce înseamnă asta pentru organizație? Încurajarea ideilor noi și a metodelor noi, a sentimentului de responsabilitate a angajaților, care induc o conexiune mai puternică între succesul organizației și al individului.
  • Un design bazat pe libertate asigură o structură organizațională cu un grad de micro-management, o apetență mai mare către împărtășirea de informație, o mai bună distribuție a puterii și abilități de luare a deciziilor. De la organizațiile proiectate în jurul ideii de libertate așteptăm agilitate și productivitate mai înaltă, inovație, o mai înțeleaptă alocare a resurselor.
  • O conducere (leadership) bazată pe libertate creează o cultură în care fiecare – nu doar elita organizațională—are propria responsabilitate și alegere de a fi lider, începând cu propria dezvoltare ca lider. “They support individuals as they develop into leaders who have self-worth, self-knowledge, and can effectively self-govern”. Și când leadership-ul este mai puțin despre control și mai mult despre autonomie și înțelepciune colectivă, transparență, onestitate și incluziune.

“Freedom at Work is not a laissez-faire, free-for-all approach to building an organization. It is a well-researched methodology for capturing every ounce of potential for greatness within a company.”

Mai multe aflați urmărind pregătirile pe care le facem în perioada imediată pentru organizarea primului dialog între publicul românesc și WorldBlu, în premieră în România și Balcani pe 30 martie 2017, la a opta ediție a L&D Summit.

Participă la Leaders Development Summit VIII!

Leave a Reply